HIALINÓZĂ s. f. transformare patologică a substanței fundamentale a țesutului conjunctiv într-o masă sticloasă. (< fr. hyalinose) Vezi definitia »

VELATÚRĂ s. f. 1. ansamblul velelor unei nave. 2. (pict.) glasiu translucid, dar și puțin voalat. (< it. velatura) Vezi definitia »

BATIÁLĂ adj.f. Regiune batială = regiune a fundului mării cuprinsă între 2000 și 3000 m adâncime. [Pron. -ti-a-. / < fr. (région) bathyale]. Vezi definitia »

hérmă s. f., g.-d. art. hérmei; pl. hérme Vezi definitia »

DIAFRÁGMĂ, diafragme, s. f. 1. Organ muscular-tendinos care separă toracele de abdomen și care participă la respirație. ♦ Cartilaj care separă cele două nări. 2. Membrană elastică (la microfon, telefon, gramofon etc.) care, prin vibrațiile ei, reproduce sunetele. 3. Dispozitiv la obiectivele aparatelor fotografice, format din mai multe plăcuțe opace mobile, care limitează o deschidere circulară reglabilă, lăsând să treacă prin ea o anumită cantitate de lumină. 4. Dispozitiv alcătuit dintr-o membrană cu un orificiu, care, introdus într-o conductă, măsoară debitul și viteza fluidului. 5. (Constr.) Element de construcție alcătuit dintr-o placă plană sau dintr-un planșeu. [Pr.: di-a-] – Din fr. diaphragme, lat. diaphragma. Vezi definitia »