podán (podáni), s. m. – Birnic. Sl. podŭdanŭ „supus”, cf. pol., ceh. poddany (Cihac, II, 270). – Sec. XVII, înv. – Der. podanie, s. f. (înv., dare de pod). Vezi definitia »

NEICULEÁN s. m. (Rar) Neiculiță. – Neică + suf. -ulean. Vezi definitia »

NEEUCLIDIÁN, -Ă adj. Geometrie neeuclidiană = ramură a geometriei în care se infirmă postulatul lui Euclid referitor la două drepte paralele tăiate de o secantă. [Pron. ne-e-u-cli-di-an, pl. -ieni, -iene. / < ne- + euclidian, după fr. non-euclidien]. Vezi definitia »

căptălán¹, căptăláni, s.m. (pop.) 1. plantă ebacee mirositoare, cu frunze mari și late și cu flori purpurii; brustur. 2. om cu capul mare, căpățânos, capsoman. Vezi definitia »

MALAIO-POLINEZIÁN, -Ă adj. limbi malaio-polineziene = grup de limbi vorbite din Madagascar până în Insula Paștelui și din sudul Vietnamului până în Noua Zeelandă. (< fr. malayo-polynésien) Vezi definitia »