Definita cuvantului statuquo
STÁTU-QUÓ s. n. Stare care a existat mai înainte, care se menține și în momentul de față și în raport cu care se apreciază efectele unui tratat, ale unei convenții etc. – Loc. lat.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu statuquo
QUIPROQUÓ, quiproquóuri, s.n., sg. art. quiproquóul [Sil.: -pro-; Pr.: cviprocvó] Vezi definitia »
HÚO interj. Strigăt care exprimă indignarea, revolta sau aversiunea față de cineva sau de ceva; huideo. ◊ Expr. A lua (pe cineva) cu huo = a huidui (pe cineva). – Onomatopee. Vezi definitia »
DUO1- elem. „doi”, „dublu”. (< fr. duo-, cf. lat. duo) Vezi definitia »
STATU-QUO s.n. invar. Situație existentă sau care a existat la un moment dat. [Pron. statu-cvó. / < lat. statu quo (ante bellum) – stare care a existat (înainte de război)]. Vezi definitia »
iuó adv. – Unde. – Var. iuă, io, (Bihor) iu. Mr. iu(va), megl. uă. Lat. ubi „unde” confundat cu ibi „acolo” (Candrea-Dens. 900; REW 9028; Tiktin; DAR), cf. vegl. yo, it. ove, fr. où, prov. o, v. port. u. Apare în texte din sec. XVII, astăzi numai în Trans. de Vest. Vezi definitia »