Definita cuvantului stăreție
STĂREȚÍE, stăreții, s. f. 1. Funcție, demnitate de stareț; timpul cât cineva exercită această funcție. 2. Locuința sau cancelaria starețului sau stareței unei mănăstiri. – Stareț + suf. -ie.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu stăreție
TEHNOGRAFÍE s. f. Descriere a diferitelor meserii și a metodelor de lucru. – Din fr. technographie. Vezi definitia »
CACOLOGÍE s. f. construcție gramaticală defectuoasă. (< fr. cacologie) Vezi definitia »
ANIMOLOGÍE s. f. știința sistemului conceptual sau a activităților spirituale referitoare la instituțiile sociale, artă, religie etc. (cf. lat. animus, spirit, inteligență) Vezi definitia »
HISTEROLOGÍE s. f. disciplină care tratează despre afecțiunile uterului. (< fr. hystérologie) Vezi definitia »
PROMÓȚIE s.f. 1. Serie de absolvenți ai unei școli. ♦ Totalitatea militarilor care au primit gradul de ofițer în același timp. ♦ Totalitatea persoanelor care au promovat deodată. 2. Denumire specială pentru căsătoriții dintr-o anumită perioadă de timp. [Gen. -iei, cf. fr. promotion, lat. promotio]. Vezi definitia »