IBRICÉL, ibricele, s. n. Diminutiv al lui ibric. – Ibric + suf. -el. Vezi definitia »

BAGATÉL s. n. v. bagatelă. Vezi definitia »

norocél, norocéle, s.n. (pop.) 1. noroc. 2. (reg.) plantă denumită și crucea-voinicului. Vezi definitia »

clocoțél, clocoțéi, s.m. (reg.) 1. plantă ierboasă care crește prin pășuni și păduri; mărgea, rutișor. 2. plantă ierboasă care crește prin locuri joase, umede; curpen scurt, dosnică vânătă, îndărătnică, luminoasă, mărgea. Vezi definitia »

ACÉL, adj., si pron. Aceea pron. f. (cu sensul n.): de aceea -Din mr. A el, megl. Telea, istr. Tel(a), lat. Ecce ille devenit Ecce illum sau Eccum illum Vezi definitia »