corenciós, corencioásă, corencióși, corencioáse, adj. (reg.) (om) care se tulbură iute; supărăcios, bătăuș. Vezi definitia »

pirós, -oásă, adj. (reg.; despre terenuri) cu mult pir, năpădit de pir. Vezi definitia »

(ἀποφατικῶς — apofatikos = negând, prin negație; de la ἀποφάσκω — apofasko = a nega)— modalitate de cunoaștere a lui Dumnezeu prin antinomie, adică pe calea negației și pe calea afirmației. Calea apofatică înseamnă cunoașterea lui Dumnezeu prin negație. Dumnezeu este necuprins, nemărginit, incognoscibil pe calea rațiunii; Vezi definitia »

ítros s. m. – Utrenie. Gr. ὄρθρος „utrenie”, probabil încrucișat cu sl. (j)utro „dimineață”, cf. utrenie (Tiktin; DAR). Vezi definitia »

ARISTARH din Samos (310-230 î. Hr.), astronom grec. Primul care a presupus că Pămîntul se rotește în jurul axei sale și în jurul Soarelui. Vezi definitia »