FILOZOFÍSM s.n. (Rar) Falsă filozofie; abuz de filozofie tendențioasă. [< fr. philosophisme]. Vezi definitia »

EPICURÍSM s. n. Doctrină morală a lui Epicur și a discipolilor săi bazată pe teoria etică a fericirii raționale a individului. [Var.: epicureísm s. n.] – Din fr. épicurisme. Vezi definitia »

MONOTEÍSM s.n. Religie care recunoaște existența unei singure divinități. [Pron. -te-ism. / < fr. monothéisme, cf. gr. monos – unic, theos – zeu]. Vezi definitia »

SOLITARÍSM s. n. tendință patologică de izolare. (< fr. solitarisme) Vezi definitia »

REGIONALÍSM s.m. 1. Concepție care tinde să creeze în provinciile unei țări o activitate cu totul independentă de capitală; patriotism local. 2. Cuvânt folosit numai în anumite regiuni sau provincii; provincialism. [Pron. -gi-o-. / < fr. regionalisme]. Vezi definitia »