MONOLÍTIC, -Ă, monolitici, -ce, adj. Privitor la monolit; de monolit. ♦ Fig. Bine închegat, unitar. – Din fr. monolithique. Vezi definitia »

SINFÁZIC, -Ă adj. (Despre procese periodice) Care au aceeași fază. ◊ Antenă sinfazică = antenă alimentată în fază cu celelalte antene ale unui sistem radiant. [< engl. synphasic]. Vezi definitia »

PLETÓRIC, -Ă adj. 1. (despre oameni) care are sânge prea mult; sangvin. 2. supraabundent, numeros; excesiv. (< fr. pléthorique) Vezi definitia »

ANASTÁTIC, -Ă, anastatici, -e, adj. Care reproduce o tipăritură trăgând textul la piatră sau la zinc printr-un procedeu chimic și nu prin fotografiere. – Fr. anastatique (< gr.). Vezi definitia »

VENÉRIC, -Ă adj. (Despre boli) Care atacă organele sexuale; răspândit prin contact sexual; venerian. [Cf. germ. venerisch < Venus – zeița frumuseții și a iubirii la romani]. Vezi definitia »