MACROCITÓZĂ s. f. prezența macrocitelor în sânge. (< fr. macrocytose) Vezi definitia »

CÓNCĂ s. f. 1. mare cochilie concavă. 2. (anat.) excavație profundă a pavilionului urechii sau nasului. 3. boltă în sfert de sferă pentru acoperirea absidelor. (<fr. conque) Vezi definitia »

SULFAMÍDĂ, sulfamide, s. f. Medicament sub formă de pastile, injecții sau praf, întrebuințat pentru combaterea anumitor infecții. – Din fr. sulfamide, germ. Sulfamid. Vezi definitia »

bîtă (bấte), s. f. – Par, măciucă, ciomag. Sl. bŭtŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 16; Cihac); cf. rădăcina sl. batŭ (rus. bat, sb. bat „par”; Berneker 46). Der. bîtea, s. f. (ciocan de lemn; specie de papură, Typha angustifolia, Sparganium ramosum); bîti, vb. (rar, în Banat: a bate, a ciomăgi). Vezi definitia »

GRĂMĂDEÁLĂ, grămădeli, s. f. (Pop.) Îngrămădeală. – Grămădi + suf. -eală. Vezi definitia »