CASÁTĂ, casate, s. f. Specialitate de cofetărie formată din diverse feluri de înghețată, dispuse în straturi. – Din it. cassata, fr. cassate. Vezi definitia »

SALSÓLĂ s. f. plantă erbacee cu frunze spinoase și flori verzui, alburii sau roșietice; săricică. (< fr., lat. salsola) Vezi definitia »

șuncăreásă s.f. (înv.) femei care prepara sau vindea șuncă, mezeluri. Vezi definitia »

CASOLÉTĂ s.f. 1. Vas în care se ard parfumuri, mirodenii. ♦ Cutie de metal în care se sterilizează feși, vată și instrumente medicale. 2. Ornament în formă de vas, din care ies flăcări, folosit la arcuri de triumf, altare etc. [< fr. cassolette, cf. sp. cazoleta]. Vezi definitia »

călăúză (-ze), s. f. – Ghid. – Var. călăuz, s. m. Mr., megl. călăuz. Tc. kila(v)uz (Șeineanu, II, 76; Meyer 167; Lokotsch 1276); cf. ngr., alb. kaljaus(ë),, bg., sb., pol. kalauz, mag. kaláusz. Este unul din puținele cuvinte care aparțin f. prin formă și m. prin sens, cum sînt: calfă, catană, sentinelă. – Der. călăuzi, vb. (a conduce, a îndruma); călăuzitor, adj. (care călăuzește). Vezi definitia »