TEOBROMÍNĂ, teobromine, s. f. Alcaloid extras din semințele arborelui de cacao, care se prezintă sub formă de pulbere cristalină, albă, fără miros, puțin solubilă în apă, având o acțiune puternic diuretică și fiind un stimulent cardiac. [Pr.: te-o-] – Din fr. théobromine. Vezi definitia »

AXIOMÁTICĂ s.f. Disciplină care studiază axiomele ; culegere de axiome. [< axiomatique]. Vezi definitia »

obádă (obézi), s. f. – 1. Bandaj de jantă. – 2. Pl. Fiare, cătușe; piedică la cal. – Var. obeadă, (pl.) obede. Pare să rezulte din confuzia sl. obedu, obodu „cerc” (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Cihac, II, 218; Graur, BL, III, 38) cu sl. obęzu „legătură”, din obęzati „a lega” (după Byhan 322, din sb. obvez „legătură”); pentru primul sens, cf. pol., rus. obod „obadă”. Este dubletul lui obod, s. n. (Olt., lanț, cătușă; cerc de sită; cerc care mărginește piatra morii; Banat, copaie săpată într-un singur trunchi de arbore), din sb. obod. – Der. obăda (var. obeda), vb. (a pune obadă); obădat, adj. (reniform); obezi, vb. (înv., a încătușa, a fereca). Vezi definitia »

MIÓZĂ s.f. (Med.; op. midriază) Contracție permanentă a pupilelor. [Pron. mi-o-. / < fr. myose, cf. gr. meiosis – micșorare]. Vezi definitia »

IRÚGĂ s. f. v. ierugă. Vezi definitia »