MÍSTICĂ s.f. Doctrină și practică religioasă care tinde prin asceză, meditație etc. să determine un contact direct sau o comuniune între om și divinitate; misticism. [Gen. -cii. / cf. fr. mystique]. Vezi definitia »

MĂTĂSÂNĂ adj. f. (Pop.; despre iarbă) Mătăsos. – Din mătase + suf. -ină. Vezi definitia »

ghiară (gheáre), s. f. 1. Formație cornoasă ascuțită crescută la vîrful degetelor unor păsări și mamifere. 2. Cîrlig, cange. – Var. gheară. – Lat. *ung(u)laris, al cărui rezultat normal este *înghiare, separat artificial în în ghiare din rațiuni de fonetică sintactică ușor de înțeles. Cf. unghie. Se cuvine să adăugăm că acest cuvînt lipsește din dialecte, fapt pentru care pare posibil să fie vorba de o der. internă a limbii rom., plecîndu-se de la unghioară, dim. de la unghie, pronunțat înghiară (cf. umblu și îmblu). Totuși, Pușcariu, ZRPh., XXVIII, 687 (cf. Pușcariu 713; REW 3690; DAR) propune un lat. *garra, de origine celtică, de unde sp. garra; pentru a evita dificultatea fonetică pleacă de la un dim. *garrula, cu metateză *glarra; însă această ipoteză a fost abandonată pentru sp. (Corominas, II, 687-92) și nu poate fi valabilă pentru limba rom. Cihac, II, 101, pleca de la sgîria; și Pușcariu, Dacor., III, 380, din germ. Kralle. – Der. înghera, vb. (rar, a apuca, a înhăța); ghera, vb. (a zgîria); gheran, s. n. (braț al cleștelui). – Cf. gheura. – [Art. 3691] Vezi definitia »

CENURÓZĂ s. f. boală produsă prin dezvoltarea cenurilor în diverse organe. (< fr. cénurose) Vezi definitia »

GAMOGENÉZĂ s. f. reproducere sexuată a unui organism vegetal prin fuziunea gameților; gamogonie. (< fr. gamogenèse) Vezi definitia »