Definita cuvantului străjuire
STRĂJUÍRE, străjuiri, s. f. Faptul de a străjui; păzire, pază, veghe. ♦ Pândă. – V. strajă.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu străjuire
DECALÁRE s.f. Acțiunea de a (se) decala și rezultatul ei; decalaj. [< decala]. Vezi definitia »
PLĂSMUÍRE, plăsmuiri, s. f. Acțiunea de a plăsmui și rezultatul ei. [Var.: plăzmuíre s. f.] – V. plăsmui. Vezi definitia »
vătămătoáre (plantă) s. f., g.-d. art. vătămătórii; pl. vătămătóri Vezi definitia »
RĂSPICÁRE, răspicări, s. f. (Înv.) Faptul de a răspica. – V. răspica. Vezi definitia »
ARUNCÁRE, aruncări, s. f. Acțiunea de a (se) arunca; aruncătură. ♦ Probă atletică de azvârlire a discului, suliței, greutății etc. – V. arunca. Vezi definitia »