Definita cuvantului strălucire
STRĂLUCÍRE, (rar) străluciri, s. f. 1. Acțiunea de a străluci și rezultatul ei; intensitatea unei lumini vii. ♦ Lumină vie reflectată; scânteiere, sclipire; spec. iluminare produsă de un astru. ♦ (Fiz.) Mărime care caracterizează un izvor de lumină, egală cu raportul dintre intensitatea luminoasă a izvorului și proiecția ariei sale pe direcția de observație. 2. Fig. Fast, splendoare, frumusețe. ♦ Mărire, glorie. – V. străluci.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu strălucire
prevorovíre, prevorovíri, s.f. (înv.) prefață. Vezi definitia »
înțelegere între 2 sau mai multe persoane sau state de a supune unui arbitru rezolvarea litigiului dintre ele. Vezi definitia »
LARGÁRE s.f. Acțiunea de a larga și rezultatul ei. [< larga]. Vezi definitia »
LĂCUÍRE, lăcuiri, s. f. Acțiunea de a lăcui și rezultatul ei. – V. lăcui. Vezi definitia »
CHIAOTOÁRE s. f. v. cheotoare. Vezi definitia »