Definita cuvantului strălucitor
STRĂLUCITÓR, -OÁRE, strălucitori, -oare, adj. 1. Care strălucește, care împrăștie lumină; strălucit, lucitor. 2. (Despre ochi, privire, față) Plin de strălucire, expresiv, luminos. ♦ (Despre culori) Viu, violent. 3. Fig. Fastuos, splendid. – Străluci + suf. -tor.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu strălucitor
CETITÓR, -OÁRE, s. m. și f. v. cititor. Vezi definitia »
NEȘTIUTÓR, -OÁRE, neștiutori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care nu știe (nimic); ignorant, nepriceput; lipsit de cultură. ♦ (Substantivat) Neștiutor de carte = analfabet. ♦ Inocent, candid, naiv; p. ext. inofensiv. [Pr.: -ști-u-] – Ne- + știutor. Vezi definitia »
ANDROSPÓR s. m. spor mascul, la criptogamele vasculare. (< fr. androspore) Vezi definitia »
REFLECTÓR I. s. n. 1. dispozitiv al unui corp de iluminat sau al unui proiector care, pe baza fenomenului de reflexie, dirijează într-o anumită direcție fluxul luminos emis de sursa de lumină. 2. oglindă concavă care reflectă lumina într-o direcție voită. ◊ telescop al cărui obiectiv este constituit dintr-o oglindă concavă. 3. (electr.) element component al unor antene, pentru a le mări directivitatea. II. s.m. personaj literar, purtătorul de cuvânt al autorului. (< fr. réflecteur) Vezi definitia »
GENERATÓR, -OÁRE I. adj. care generează, produce, determină ceva. II. s. n. 1. aparat, mașină, instalație care transformă o formă de energie în alta. 2. aparat, instalație care produce un fluid. ♦ ~ cuantic = generator sau amplificator de radiații electromagnetice (laser, maser etc.) bazat pe fenomenul de emisiune stimulată a radiației. III. s. f. (mat.) dreaptă prin a cărei deplasare în spațiu se naște o suprafață plană sau curbă. (< fr. générateur, lat. generator) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z