Definita cuvantului strămurare
STRĂMURÁRE, strămurări, s. f. (Pop.) Băț ascuțit, nuia sau prăjină cu vârf de fier, cu care se îndeamnă vitele la mers; strămurariță. ♦ P. gener. Nuia lungă, subțire și flexibilă. [Var.: (reg.) stremuráre s. f.] – Lat. *stimularia (< stimulus).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu strămurare
MĂGULÍRE, măguliri, s. f. Acțiunea de a (se) măguli și rezultatul ei. – V. măguli. Vezi definitia »
ȘICANÁRE, șicanări, s. f. Acțiunea de a șicana și rezultatul ei. – V. șicana. Vezi definitia »
REPETÁRE s.f. Acțiunea de a (se) repeta și rezultatul ei; repetiție. [< repeta]. Vezi definitia »
CONECTÁRE s.f. Acțiunea de a conecta și rezultatul ei; operație de montaj prin care o mașină, un aparat sau un dispozitiv electric este legat într-un circuit sau la o rețea electrică; conexiune (2) [în DN] [< conecta]. Vezi definitia »
DEGRADÁRE s.f. Acțiunea de a (se) degrada și rezultatul ei. ♦ Stricare; decădere; degradație. ◊ Degradarea terenurilor = proces de deformare a terenurilor, ca urmare a eroziunii sau a deplasării de teren; reducere treptată a înălțimii reliefului prin acțiunea distructivă exercitată de agenți geomorfologici externi. ♦ Defertilizare. [< degrada]. Vezi definitia »