OMENÍME s. f. (Înv. și reg.) Omenire (1). – Om + suf. -ime. Vezi definitia »

ZECÍME, zecimi, s. f. 1. A zecea parte dintr-un întreg împărțit în părți egale. ♦ Prima cifră din dreapta virgulei la numerele zecimale. 2. (În sistemul fiscal din trecut) A zecea parte, care revenea județului sau comunei, din impozitul plătit de cetățeni statului. – Zece + suf. -ime. Vezi definitia »

sinonime Vezi definitia »

nume dat de greci etruscilor Vezi definitia »

PLASMODÉSME s.f.pl. (Bot.) Firișoare microscopice de protoplasmă. [< fr. plasmodesmes, cf. gr. plasma – formație, desma – legătură]. Vezi definitia »