CLOCITOÁRE, (1) clocitoare, adj., (2) clocitori, s. f. 1. Adj. (Despre păsări) Care clocește, bună de clocit. 2. S. f. Aparat, instalație pentru clocitul artificial al ouălor sau al icrelor. – Cloci + suf. -toare. Vezi definitia »

ANCORÁRE s.f. Acțiunea de a ancora și rezultatul ei; ancoraj. [< ancora]. Vezi definitia »

ÎNCRÂNCENÁRE, încrâncenări, s. f. Acțiunea de a se încrâncena; înfiorare. ♦ Încăierare, încleștare sângeroasă. – V. încrâncena. Vezi definitia »

DOTÁRE s.f. Acțiunea de a dota și rezultatul ei; înzestrare; dotație. [< dota]. Vezi definitia »

SEDÁRE, sedări, s. f. Acțiunea de a (se) seda. – V. seda. Vezi definitia »