TULÍPĂ s. f. plantă erbacee bulboasă, cu flori în formă de cupe, colorate în alb, galben, roșu, violet etc.; lalea. (< fr. tulipe) Vezi definitia »

FÂNTẤNĂ, fântâni, s. f. 1. Construcție alcătuită dintr-o groapă cilindrică sau prismatică (cu pereții pietruiți) cu ghizduri împrejur, săpată în pământ până la nivelul unui strat de apă și care servește la alimentarea curentă cu apă în mediul rural; puț. ◊ Expr. A căra apă la fântână = a întreprinde o acțiune zadarnică, a depune o muncă inutilă. ♦ Construcție de zid, de piatră etc. care adăpostește o sursă de apă (venită prin conductă), servind la distribuirea apei sau ca element arhitectonic decorativ (în parcuri, pe străzi etc.). 2. (Reg.) Izvor. [Pl. și: (rar) fântâne] – Lat. fontana. Vezi definitia »

DRĂGÁICĂ, drăgaice, s. f. I. 1. Sărbătoare populară închinată coacerii holdelor (la 24 iunie); Sânziene. 2. Dans popular, jucat mai ales la Drăgaică (I 1); melodie după care se execută acest dans. ◊ Expr. A sări (sau a juca) drăgaica = a sări ca un nebun, a fi neastâmpărat. ♦ Fiecare din fetele care (îmbrăcate bărbătește) execută acest dans. 3. Târg care se ține la 24 iunie; p. gener. târg. 4. (La pl.) Zâne rele despre care se crede că ar sluți pe oameni; iele. II. Plantă erbacee cu fructe lungi și înguste și cu flori galbene-aurii, plăcut mirositoare; sânziană (Galium verum) – Din bg. dragaika. Vezi definitia »

scénă (-ne), s. f. – 1. Platformă, estradă. – 2. Scandal, spectacol. Fr. scène. – Der. scenariu, s. n., din it. scenario, cf. fr. scénario; scenetă, s. f., din sp. sainete prin fr. saynète, considerat, din cauza pronunțării, drept der. din fr. scène; scenic, adj., din fr. scénique; scenografie, s. f., din fr. scénographie; înscena, vb. (a pune în scenă), din germ. inszenieren. Vezi definitia »

șerbegí-báșă s.m. (înv.) șeful șerbegiilor (v.). Vezi definitia »