HORTICULTÚRĂ s.f. Știință care tratează despre cultivarea grădinilor. [< fr. horticulture, cf. lat. hortus – grădină, cultura – cultură]. Vezi definitia »

moícă s.f. (reg.) om moale, molatic. Vezi definitia »

FIÍNȚĂ, ființe, s. f. 1. Tot ceea ce are viață (și se mișcă); viețuitoare, vietate. ♦ Spec. Om; persoană. 2. Existență; viață. ◊ În ființă = a) (loc. adj.) existent; b) (loc. adv.) în realitate, aievea. ◊ Expr. A da ființă = a) a da viață, a naște; b) a realiza, a făuri, a concretiza. – Fi + suf. -ință. Vezi definitia »

PERIOSTÍTĂ, periostite, s. f. Boală care se manifestă prin inflamarea periostului. [Pr.: -ri-os-] – Din fr. périostite. Vezi definitia »

SECĂRÍCĂ s. f. 1. Rachiu preparat din secară. 2. (Bot.; reg.) Chimen – Secară + suf. -ică. Vezi definitia »