TRANZITÍV, -Ă adj. (Despre verbe) A cărui acțiune se răsfrânge direct asupra unui obiect. ◊ (Log.; mat.) Relație tranzitivă = relație între elementele unei mulțimi, care, atunci când se verifică pentru primul și al doilea, în consecință pentru al doilea și un al treilea element, se verifică și pentru primul și al treilea. [Cf. fr. transitif, lat. transitivus]. Vezi definitia »

COMPREHENSÍV, -Ă adj. Care înțelege ușor și just; inteligent, deștept, vioi, ager, pătrunzător. [Cf. fr. compréhensif, lat. comprehensivus]. Vezi definitia »

PREVENTÍV, -Ă, preventivi, -e, adj. Care are ca scop preîntâmpinarea unui rău, împiedicarea apariției sau a răspândirii unei boli, a săvârșirii unei infracțiuni etc. ◊ (Jur.) Arest preventiv sau închisoare (ori detențiune) preventivă = deținere provizorie a unui inculpat în timpul soluționării unui proces penal; prevenție (1); p. ext. loc în care sunt deținuți acești inculpați. (În sintagma) Medicină preventivă = ramură a medicinei care se ocupă cu prevenirea bolilor; profilaxie. – Din fr. préventif. Vezi definitia »

ELUZIV,-I,ELUZIVA,-E a. (anglicism) greu de gasit,de obtinut. [Din engl. elusive] Vezi definitia »

ASOCIATÍV, -Ă, asociativi, -e, adj. Relativ la asociație (2); (despre memorie) care evocă imagini prin asociație (2). [Pr.: -ci-a-] – Fr. associatif. Vezi definitia »