SCĂUNÁȘ, (1) scăunașe, s. n., (2) scăunași, s. m. 1. S. n. Scăunel. 2. S. m. (Înv.) Negustor de vite sau de cereale; colector (de produse alimentare); comisionar (al unui negustor). [Pr.: scă-u- – Var.: (reg., 1) scăuiéș s. n.] – Scaun + suf. -aș. Vezi definitia »

iórăș, iórăși, s.m. (reg.) nume de pește. Vezi definitia »

TÂRLÁȘ, târlași, s. m. Stăpânul sau îngrijitorul unei târle. – Târlă + suf. -aș. Vezi definitia »

NUNTÁȘ, -Ă, nuntași, -e, s. m. și f. Persoană care participă la o nuntă, care face parte din alaiul unei nunți. ♦ (Reg.) Vornicel la nuntă. – Nuntă + suf. -aș. Vezi definitia »

marcalíș s.n. (reg.) 1. alegere de deputat. 2. serbare, petrecere a nemeșilor. Vezi definitia »