BAZILÁR, -Ă adj. 1. (anat.) care servește ca bază. 2. la baza unui organ. (< fr. basilaire) Vezi definitia »

DOSÁR, dosare, s. n. Totalitatea actelor referitoare la o afacere, la o problemă, la o persoană; p. ext. învelitoare (de carton) în care se păstrează aceste acte. ◊ Expr. A închide dosarul = a pune definitiv capăt unei acțiuni judiciare, unor cercetări, unei anchete fără să fi ajuns la soluționarea lor în fond; a clasa. A pune la dosar = a) a pune la o parte, a nu da curs (unei cereri sau unui act); b) a nu-i păsa (de ceva), a nu se sinchisi. – După fr. dossier. Vezi definitia »

TERNÁR, -Ă adj. Compus din trei unități, din trei elemente. ♦ De ordinul al treilea. [< fr. ternaire, cf. lat. ternarius]. Vezi definitia »

MINIDICȚIONÁR, minidicționare, s. n. Dicționar cu inventar restrâns. [Pr.:-ți-o-] – Mini¹- + dicționar. Vezi definitia »

SECTÁR, -Ă s.m. și f. Adept înflăcărat al unei doctrine. // adj. De sectă; (fig.) exclusivist, intolerant; îngust, mărginit. [Cf. fr. sectaire, rus. sektarískii]. Vezi definitia »