PROSCRÍPȚIE s. f. (în Roma antică) punere în afara legii, condamnare la moarte sau la exil și confiscarea averii fără forme judiciare, pentru infracțiuni politice, înscriind numele celui osândit pe o listă care se afișa. (< lat. proscriptio, fr. proscription) Vezi definitia »

ȚUICĂRÍE, țuicării, s. f. Loc (improvizat) unde se servește țuică. – Țuică + suf. -ărie. Vezi definitia »

EUFÚNCȚIE s.f. (Fil.) Funcție care menține sau sporește adaptarea unei unități date la contextul ei social. [Pron. e-u-, gen. -iei. / < fr. eufonction]. Vezi definitia »

COLPOHISTERORAFÍE s. f. sutură a vaginului și a uterului. (< fr. colpo-hystérorrhaphie) Vezi definitia »

mălcomíe s.f. (înv.) liniște, odihnă. Vezi definitia »