RĂRÍȘ, rărișuri, s. n. Loc în pădure unde copacii sunt rari. ♦ (La pl.) Ochiuri de apă în mijlocul stufărișului din Delta Dunării. – Rar + suf. -iș. Vezi definitia »

ȚIPÍȘ, țipișuri, s. n. (Reg.) Pantă abruptă, povârniș, pripor. Vezi definitia »

fedeléș (-șe), s. n. – 1. Vas acoperit. – 2. Ploscă. – 3. Dans popular care se dansează în ajunul nunții. Mag. fedeles „cu capac”, de la fedel „cuvertură” (DAR; Gáldi, Dict., 89). Cihac, II, 497, îl punea greșit în legătură cu vadră, prin intermediul mag. veder. – Der. fedeleși, vb. (Arg., a lega strîns, a lega de mîini). – Din mag. fedo provine fedeu, s. n. (Trans., capac). Vezi definitia »

sântiánoș s.m. (reg.) roșcovă. Vezi definitia »

ȚIGĂNÁȘ, țigănași, s. m. 1. Țigănuș (1). 2. (Entom.; reg.) Scripcar. – Țigan + suf. -aș. Vezi definitia »