EVITÁ vb. tr. 1. a ocoli, a se feri de... ◊ a împiedica; a înlătura. 2. (despre o navă la ancoră) a veni cu prova în vânt sau în curent. (< fr. éviter, lat. evitare) Vezi definitia »

ÁCTA s. n. pl. Colecție de documente, registre, condici privitoare la o anumită instituție, persoană sau problemă. – Cuv. lat. Vezi definitia »

RECITÁ vb. I. tr. A spune cu voce tare (de obicei pe de rost) o poezie sau o bucată în proză; a declama. [P.i. recít, 3,6 -tă. / < fr. réciter, it., lat. recitare]. Vezi definitia »

DELESTÁ vb. tr. 1. a arunca lestul dintr-o navă, dintr-un balon etc.; a debalasta. 2. (fam.) a elibera, a epura. (< fr. délester) Vezi definitia »

REDISCUTÁ vb. tr. a relua o discuție. (< fr. rediscuter) Vezi definitia »