Definita cuvantului sunătoare
SUNĂTOÁRE s. f. Nume dat mai multor plante erbacee din familii diferite: a) plantă cu miros neplăcut din familia compozeelor, cu tulpina și frunzele acoperite cu peri moi, cu flori galbene și cu miros neplăcut (Crepis foetida); b) pojarniță; c) măselariță; d) sulițică. – Lat. [herba] *sanatoria (după sunător).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sunătoare
déspre (des-pre / de-spre) prep. Vezi definitia »
premúgere, premúgeri, s.m. (reg.) diavol, drac. Vezi definitia »
SUBDEZVOLTÁRE s.f. Stare a ceea ce este subdezvoltat. ♦ Fenomen social-economic specific unui grup de țări ale lumii contemporane, constând în insuficienta dezvoltare a forțelor de producție, în predominarea agriculturii și industriei extractive și care duce la lupta pentru independența națională. [sub- + dezvoltare, după fr. sous-développement]. Vezi definitia »
miscare seismica Vezi definitia »
ADMINISTRÁRE2, administrări, s. f. Acțiunea de a administra2. Vezi definitia »