Definita cuvantului sunător
SUNĂTÓR, -OÁRE, sunători, -oare, adj. 1. (Despre obiecte de metal) Care produce sunete. ◊ Bani sunători = a) monede, bani de metal; b) bani numerar, bani gheață. Șarpe sunător = șarpe-cu-clopoței, crotal. ♦ Care foșnește, foșnitor. ♦ (Despre vânt) Care vâjâie; șuierător. 2. Fig. (Despre cuvinte, fraze etc.) Plin de emfază; bombastic, pretențios. 3. Care sună puternic și prelung, care are rezonanță puternică; răsunător. – Suna + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sunător
PICADÓR s. m. luptător călare care, într-o coridă, atacă taurul cu o lance. (< fr. picador) Vezi definitia »
TĂIETÓR, -OÁRE, tăietori, -oare, adj., subst. 1. Adj. Care taie; tăios; ascuțit. 2. S. f. Plantă erbacee cu frunze păroase de culoare verde închis și cu flori galbene, folosită în medicina populară pentru oblojirea tăieturilor (Inula hirta). 3. S. n. Buștean pe care se taie sau se despică lemnele de foc; tăiș (2); (în trecut) trunchi care servea călăului pentru decapitarea condamnaților la moarte. 4. S. m. Muncitor care se ocupă cu tăierea diferitelor materiale în industrie sau cu sacrificarea animalelor la abator. [Pr.: tă-ie-] – Tăia + suf. -ător. Vezi definitia »
EXHAUSTÓR s. n. 1. ventilator centrifugal pentru aspirarea și evacuarea aerului sau a altor gaze din încăperi închise. 2. aparat pentru a ridica un lichid dintr-un rezervor plasat mai jos. ◊ dispozitiv pentru alimentarea cu carburant a carburatorului. (< fr. exhausteur) Vezi definitia »
ÎNREGISTRATÓR, -OÁRE adj., s. n. (aparat, dispozitiv) care înregistrează. (după fr. enregistreur) Vezi definitia »
DEPURATÓR, -OÁRE adj., s.n. (Substanță) care curăță sângele, activând eliminarea toxinelor și a produșilor de dezasimilație. ◊ Aparat depurator = totalitatea organelor de excreție prin care se face curățirea sângelui de toxinele rezultate din activitatea organismului. [< fr. dépuratoire]. Vezi definitia »