Definita cuvantului ctitor
CTÍTOR, -Ă, ctitori, -e, s. m. și f. Persoană care suportă în total sau în parte cheltuielile pentru ridicarea și înzestrarea unei biserici sau a unei mănăstiri; p. ext. fondator al unei instituții, asociații etc. – Din. sl. ktitorŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ctitor
căciór (căcioáră), adj. – 1. (Oaie) cu pete albe în jurul ochilor. – 2. Pătat, stropit. – Absurd, extravagant. Origine necunoscută. Este foarte probabil legat direct de căciulă, ceea ce se explică prin ideea de cap acoperit, care sugerează amplasarea petelor albe. Sensul 3 se datorează particularităților animalelor de acest fel, cf. breaz. După Cihac, II, 36, provine din mag. kacer „cochet, prost”; Scriban semnalează o asemănare, pur întâmplătoare, cu rut. kačur „rață”. – Der. căciorie, s. f. (extravaganță, unicitate); căciori, vb. (a păta; a umple de noroi). Vezi definitia »
DECUPATÓR s.n. Mașină de decupat. [După fr. découpeur]. Vezi definitia »
MONTÓR, -OÁRE, montori, -oare, s. m. și f. Montator. – Din fr. monteur. Vezi definitia »
STILOFÓR, -Ă adj. (despre plante) înzestrat cu stil. (< fr. stylophore) Vezi definitia »
PROTRACTÓR, -OÁRE adj., s. m. (mușchi) care are rolul de a întinde un membru sau o parte a corpului spre înainte. (< fr. protracteur) Vezi definitia »