OREXIMANÍE s. f. Poftă de mâncare exagerată, foame patologică. – Din fr. oreximanie. Vezi definitia »

ADAPTOMETRÍE s. f. măsurare a adaptării retiniene. (< fr. adaptométrie) Vezi definitia »

CAȘEXIE (‹ fr.; {s} gr. kakhexia „stare proastă”) s. f. Stare de slăbire excesivă a organismului, în care substanțele de rezervă sînt consumate în totalitate, ajungîndu-se la atrofie musculară și alterarea stării generale. Poate fi consecința unei boli cronice, a subalimentației sau a bătrîneții (c. senilă). Vezi definitia »

BRÁNHIE s.f. Organ extern de respirație al unor animale acvatice. [Gen. -iei. / < fr. branchie, lat. branchiae < gr. branchia]. Vezi definitia »

ELITRORAFÍE s. f. colporafie. (< fr. élytrorrhaphie) Vezi definitia »