căpâlnă, căpâlne, s.f. (înv.; reg.) capelă, paraclis. Vezi definitia »

EPÓDĂ s.f. 1. (În teatrul antic grecesc) A treia parte a cântecului unui cor, după strofă și antistrofă. 2. Poezie lirică cu caracter satiric, compusă din distihuri. [Cf. fr. épode, lat., gr. epodos < epi – deasupra, ode – cântec]. Vezi definitia »

MINÚTĂ s. f. 1. text original al unui act, al unei sentințe. 2. prima redactare a unui act diplomatic, a unui document. ◊ plan în creion al unei ridicări topografice. 3. protocol scris privind înțelegerea între doi parteneri; rezumat asupra discuțiilor dintr-o ședință. 4. (arhit.) subdiviziune a unui modul. (< fr. minute, rus. minuta) Vezi definitia »

BAZILÍSĂ s. f. soție a unui bazileu. (< it. basilissa) Vezi definitia »

SUCRÓZĂ s.f. Zaharoză. [< fr. sucrose]. Vezi definitia »