BILDUNGSROMANÉSC, -Ă, bildungsromanești, adj. (Lit., rar) De bildungsroman. – Bildungsroman + suf. -esc. Vezi definitia »

MOJICÉSC, -EÁSCĂ, mojicești, adj. (Despre purtări, atitudini etc.) De mojic (1), specific mojicului; grosolan, vulgar, mitocănesc. – Mojic + suf. -esc. Vezi definitia »

GROFÉSC, -EÁSCĂ, grofești, adj. (Reg.) Care aparține grofilor, privitor la grofi. – Grof + suf. -esc. Vezi definitia »

potrivesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A avea sau a face să aibă însușiri comune cu cineva sau cu ceva, a fi sau a face să fie la fel; a fi sau a pune pe același plan. ♦ A (se) compara. 2. Tranz. A așeza ceva la locul nimerit; a aranja într-un anumit fel, a face să stea așa cum trebuie. ♦ A împodobi, a dichisi. 3. Tranz. A pune de acord, a face să corespundă, să fie la fel cu altceva, a adapta, a da după... ♦ (Pop.) A acorda un instrument muzical. ♦ A doza atât cât trebuie (pentru a fi bun). A potrivi o mâncare din sare. 4. Tranz. A da forma dorită, necesară etc.; a fasona. ♦ Fig. A ticlui; a improviza. Potrivise pe hârtie câteva poezii. 5. Refl. și tranz. A fi sau a face pe măsura cuiva, a-i veni sau a face să vină bine. Haina i se potrivește. ♦ Refl. A fi în concordanță, a se armoniza. ♢ Expr. A se potrivi ca nuca-n perete (sau ca musca-n lapte) = a fi nepotrivit, a fi deplasat. 6. Tranz. A face în așa fel încât...; a calcula, a chibzui, a cumpăni. 7. Refl. (Pop. și fam.) A da cuiva ascultare, a-i face pe voie; a consimți. 8. Refl. (Înv. și pop.) A se împotrivi. – Din potrivă. Vezi definitia »

TRUBADURÉSC, -Ă adj. (Rar) Referitor la trubaduri, al trubadurilor. [Et. incertă]. Vezi definitia »