Definita cuvantului caragață
CARAGÁȚĂ, caragațe, s. f. (Ornit.) Coțofană. ♦ Fig. (Fam.) Femeie vorbăreață. ♦ Expr. (Fam.) A face caragațe = a face glume (pe socoteala cuiva); a umbla cu păcăleli. [Var.: garagáță s. f.] – Din ngr. karakáxa.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu caragață
SITÚLĂ s. f. (arheol.) vas de metal, ca o căldărușă tronconică, cu o toartă mobilă deasupra și folosit la scos apă. (< lat. situla) Vezi definitia »
BALENIÉRĂ s. f. 1. ambarcație ușoară la vânarea balenelor, pentru sport sau pentru transportat oameni. 2. șalupă rapidă (cu motor) pentru vizite oficiale, la salvarea naufragiaților etc. (< fr. baleinière) Vezi definitia »
SUBRUTÍNĂ, subrutine, s. f. (Inform.) Secvență constituită ca o entitate de sine stătătoare care se repetă în diferite locuri ale unui program. – Din engl. subroutine. Vezi definitia »
FÉSĂ s.f. Fiecare dintre cele două părți cărnoase ale șezutului. [< fr. fesse]. Vezi definitia »
părătúră s.f. (reg.; în expr.) părătură de bine = bună dispoziție, bucurie, fericire. Vezi definitia »