Definita cuvantului subsuoară
SUBSUOÁRĂ, subsuori, s. f. 1. Partea de dedesubt a încheieturii brațului cu umărul; subraț. ◊ Loc. adv. La (sau sub, rar, pe) subsuoară = sub braț. Din tălpi până-n subsuori = în tot trupul. ◊ Expr. A (se) ține sau a (se) prinde de subsuoară (sau de subsuori) = a (se) ține de braț; a (se) îmbrățișa. ♦ (Adverbial) Sub braț. ◊ Expr. A sta (sau a ședea) cu mâinile subsuoară (sau subsuori) = a sta degeaba, a trândăvi; a sta cu mâinile în sân. 2. Unghi pe care îl formează o frunză cu lujerul sau o ramură cu axul purtător. [Var.: (pop.) subsioáră, subțioáră s. f.] – Sub1- + *suoară („subsuoară” < lat.).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu subsuoară
CITOLÍZĂ, citolize, s. f. (Biol.) Proces de distrugere a integrității celulei. – Din fr. cytolyse. Vezi definitia »
COCAÍNĂ s. f. alcaloid toxic din frunzele de coca sau obținut prin sinteză, ca anestezic total. (< fr. cocaïne) Vezi definitia »
ROTÚLĂ, rotule, s. f. 1. Os turtit, de formă aproximativ triunghiulară, așezat în partea anterioară a genunchiului și care închide în așa fel încheietura, încât flexiunea se poate face numai întrün singur sens. 2. (Tehn.) Nucă (3). – Din fr. rotule, lat. rotula. Vezi definitia »
HABÁNĂ adj.f. (În sintagma) Ceramică habană = tip de ceramică fină, smălțuită, cu fond alb, ornamentată cu motive cinegetice, realizată de olarii din Transilvania în sec. al XVII-lea. – Et. nec. Vezi definitia »
PARACENTÉZĂ, paracenteze, s. f. (Med.) Puncție efectuată într-o cavitate naturală, în vederea evacuării lichidului patologic pe care îl conține. – Din fr. paracentèse. Vezi definitia »