EXÉMPT, -Ă adj. (Jur.) Care nu este supus unei obligații, liber de ceva. [< lat. exemptus, fr. exempt]. Vezi definitia »

EPÓPT s.m. (În Grecia antică) Inițiat în cultul secret eleusin. [< germ. Epopt, cf. gr. epoptes]. Vezi definitia »

COPT³, -Ă, copți, -te, s. m. și f., adj. 1. Persoană care face parte din populația indigenă a Egiptului. ♦ Creștin care aparține unei secte din Egipt și din Etiopia. 2. Adj. Care aparține copților³ (1), care se referă la copți. ♦ (Substantivat f.) Limbă derivată din vechea egipteană, folosită de copți³ (1) ca limbă de cult. – Din fr. copte. Vezi definitia »

Defapt acest cuvant nu inseamna atractie fata de copii sau minori in sens sexual, el vine de la cuvintele: „pedo = copil” si „filie = a iubi” Inseamna acea persoana care iubeste cu adevarat copii(ca in cele 10 porunci: „Iubeste-ti aproapele!”) nu inseamna iubire carnala, sexuala. Vezi definitia »

piépt (piépturi), s. n. – 1. Torace. – 2. Sîn, mamelă, țîță. – 3. Coastă, pantă. – 4. Plastron, pieptar de cămașă sau de bluză. – Mr. chieptu, megl., istr. chiept. Lat. pĕctus (Pușcariu 1310; Candrea-Dens., 1382; REW 6335), cf. it. petto, fr. pis, sp. pecho, port. peito. Cu sensul 4 este m., pl. piepți (cf. Caragață, BF, III, 35). Cuvînt de uz general (ALR, I, 39). – Der. pieptar, s. n. (vestă, ilic, platoșă; partea din față a cămășii; curea lată care se trece peste pieptul unui cal înhămat); pieptăraș, s. n. (ilicel; obiect de îmbrăcăminte pentru sugari); pieptiș, adv. (direct, față în față); pieptos, adj. (robust, puternic; arogant, înfumurat); pieptoșa (var. pieptoși), vb. refl. (a se îngîmfa, a se făli). – Din rom. provin bg. keptar (Capidan, Raporturile, 205), rut. kyptár (Miklosich, Wander., 17; Candrea, Elemente, 402). Vezi definitia »