PIELOGRAFÍE s.f. Radiografie a rinichiului, a bazinetului și a ureterelor. [Gen. -iei. / < fr. pyélographie, cf. gr. pyelos – bazin, graphein – a scrie]. Vezi definitia »

SIMFONÍE, simfonii, s. f. 1. (În trecut) Ansamblu de sunete consonante sau de sunete muzicale; compoziție muzicală instrumentală (cu soliști, cor); (sens curent) compoziție muzicală amplă pentru orchestră, care cuprinde de obicei trei sau patru părți. ♦ Simfonie concertantă = compoziție muzicală rezultată din îmbinarea simfoniei și a concertului instrumental. 2. Fig. Ansamblu (armonios) de elemente care concură la producerea unui anumit efect; spec. îmbinare armonioasă de culori. – Din lat. symphonia, fr. symphonie. Vezi definitia »

TETRAFONÍE s. f. cvadrifonie. (< fr. tétraphonie) Vezi definitia »

CARDIOMIOPEXÍE s. f. fixare chirurgicală la miocard a unui lambou muscular bogat vascularizat. (< fr. cardio- myopéxie) Vezi definitia »

teoríe (-íi), s. f. – Sistem, doctrină. Gr. θεωρία (sec. XVIII, cf. Gáldi 260) și modern din fr. théorie. Der. teoremă, s. f., din fr. théorème; teoretic, adj., după germ. theoretisch; teoreticon, s. n. (manual de muzică religioasă), din gr. θεωρετιϰόν; teoretician, s. m., după fr. théoricien. Vezi definitia »