TREPANÁRE s.f. Acțiunea de a trepana și rezultatul ei; trepanație. [< trepana]. Vezi definitia »

COMPLICÁRE s.f. Faptul de a (se) complica; complicație. [< complica]. Vezi definitia »

pre- Pref. verbal care indică repetiția sau insistența. Lat. per-, cf. de ex. săra „a pune sare”, față de a presăra „a împrăștia” sau „a risipi” linge „a da cu limba” față de a prelinge „a picura”. S-a confundat formal cu pre- ‹ lat. prae-, frecvent în formații neologice și mai rar în formații tradiționale, care arată anterioritatea: cf. seară „amurg”, preseară „ajun”. Din cauza asemănării, a substituit uneori pref. sl. prĕ-, cf. pribeag, primejdie, prisacă (Nandriș, R. istorică rom., II, 407; Rosetti, II, 45). Vezi definitia »

PRESIMȚÍRE, presimțiri, s. f. Faptul de a presimți; sentiment vag și instinctiv pe care îl are cineva față de ceea ce ar urma să se întâmple; presentiment, presimțământ. – V. presimți. Vezi definitia »

negândíre s.f. (înv.) lipsă de încredere, de prevedere, de judecată sau înțelepciune. Vezi definitia »