Definita cuvantului surpătură
SURPĂTÚRĂ, surpături, s. f. 1. Faptul de a (se) surpa. 2. Loc prăpăstios în curs de surpare; loc de unde s-a rupt o porțiune de teren; p. ext. porțiunea dislocată. 3. Ruină, dărâmătură. 4. (Pop.) Hernie. – Surpa + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu surpătură
FOSFÉNĂ, fosfene, s. f. Senzație care apare sub forma unor puncte luminoase atunci când închidem ochii și apăsăm cu degetele pe pleoape. – Din fr. phosphène. Vezi definitia »
FOTOCATALÍZĂ, fotocatalize, s. f. Cataliză selectivă produsă de lumină. – Din fr. photocatalyse. Vezi definitia »
ORÁNIȚĂ, oranițe, s. f. (Reg.) 1. Prăjină cu cange la vârf, de care se servesc marinarii și pescarii. 2. Luntre pescărească cu fundul lat. – Din scr. oranica. Vezi definitia »
POPÓTĂ s.f. Cantină pentru ofițeri și subofițeri. [Pl. -te. / < fr. popote]. Vezi definitia »
FOTOCRÓNICĂ, fotocronici, s. f. Cronică fotografică. – Foto- + cronică. Vezi definitia »