RADIATÓR, radiatoare, s. n. 1. Corp, aparat sau dispozitiv care emite radiații. ◊ Radiator electric= aparat electric de încălzire (în care căldura este transmisă prin radiații). 2. Corp de încălzire format din tuburi sau coloane tubulare prin care circulă aburii sau apa caldă, într-o instalație de încălzire centrală. 3. Dispozitiv care servește la răcirea apei în motoarele cu ardere internă. 4. Antenă de emisie reprezentând elementul activ al unui sistem de antene. [Pr.: -di-a-] – Din fr. radiateur, germ. Radiator. Vezi definitia »

chior în țara orbilor expr. (peior.) mai bun decât alții în condițiile unei concurențe foarte slabe. Vezi definitia »

LUBRICATÓR s. n. tub montat la gura sondei, pentru lubricare. (< fr. lubricateur) Vezi definitia »

NIMICITÓR, -OÁRE, nimicitori, -oare, adj. (Adesea fig.) Care nimicește; distrugător. – Nimic + suf. -tor. Vezi definitia »

spargator de case Vezi definitia »