Definita cuvantului complementar
COMPLEMENTÁR, -Ă, complementari, -e, adj. Care complinește, care completează. ◊ Unghiuri complementare = unghiuri care, prin însumare, formează un unghi de 90°. Culori complementare = culori care, prin suprapunere, dau culoarea albă. [Var.: complimentár, -ă adj.] – Din fr. complémentaire.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu complementar
GERÁR s. m. (Pop.) Ianuarie. – Din ger, după ianuar[ie]. Vezi definitia »
căpșunar, s. m., s. f. (peior.) român plecat la muncă în Spania la cules de căpșuni. Vezi definitia »
ARBITRÁR, -Ă adj. 1. (Făcut) la întâmplare. 2. (Făcut) după bunul plac; samavolnic. [< fr. arbitraire, cf. lat. arbitrarius]. Vezi definitia »
SEXAGENÁR, -Ă, sexagenari, -e, s. m. și f. (Adesea adjectival) Persoană care a împlinit vârsta de șaizeci de ani sau are între șaizeci și șaptezeci de ani. – Din fr. sexagénaire, lat. sexagenarius. Vezi definitia »
BUZUNAR antreu, bonjur, bughelar, caraiman, caraman, căldură, cegmegea, clapsă, coajă, a doua la căldură, extremă, flanc, găleată, gușă, jeb, la clapsă, la crăcan, la prima, la stradă, mușama, ploscă, poznar, prima la căldură, primărie, pungă, răsuflătoare, sarsana, scoarță, sertar, a treia la căldură, tuflă, vast. Vezi definitia »