páriș, -ă, adj. (reg.; în sintagmă) măr pariș = varietate de măr cu fructe mari de culoare alb-verzuie sau roșie-gălbuie. Vezi definitia »

gároș (-și), adj. – Pestriț, bălțat. Sb. garuša „oaie neagră” (Bogrea, Dacor., III, 731). Semantismul necesită o explicație. Vezi definitia »

poteráș, poteráși, s.m. (înv. și reg.) 1. persoană înarmată care făcea parte dintr-o poteră; nefer. 2. gonaci la vânătoare. 3. copil ștrengar. 4. arac de vie. 5. rădăcina și partea de jos a tulpinii porumbului, rămase pe loc după tăiatul acestuia. 6. lăstar crescut din rădăcina pomilor. 7. om mic, scund. 8. (s.n.) țăruș de care se leagă funia cu care se priponește calul; pripon, stănog. 9. (s.n.) lemn mic. Vezi definitia »

zăvoráș s. n., pl. zăvoráșe Vezi definitia »

TALÁȘ s. n. (Colectiv) 1. Așchii lungi, subțiri și răsucite care se desprind la prelucrarea cu rindeaua sau cu unelte cu tăiș lat. 2. Totalitatea sculelor de care au nevoie unii meseriași (cizmari, dulgheri). [Var.: taláj s. n.] – Din tc. talaș. Vezi definitia »