MAIORESCIANÍSM s. n. stil creator, deschis față de fenomenul cultural, care promovează principiul autonomiei esteticului și criteriul estetic în judecata de valoare a poeziei. (< maiorescian + -ism) Vezi definitia »

RECONSTRUCȚIONÍSM s.n. Orientare în pedagogia americană, care susține că, în noile condiții de după război, principalul scop al educației ar fi să indice căile pe care s-ar putea reconstrui societatea, cultura în spirit cu adevărat democratic. [Pron. -ți-o-. / < reconstrucție + -ism]. Vezi definitia »

FERIMAGNETÍSM s.n. (Fiz.) Formă de manifestare a proprietăților magnetice ale materiei, specifice feritelor. [< fr. ferrimagnétisme]. Vezi definitia »

TAOÍSM s. n. Curent în filozofia chineză veche bazat pe acțiunea de tao „drum, cale”, înțeleasă ca ordine universală, proprie fenomenelor naturii, vieții sociale și gândirii omenești; religie chineză care a existat până în sec. XVII și care a avut la bază această concepție. [Pr.: ta-o-ism. – Var.: daoísm s. n.] – Din fr. taoïsme. Vezi definitia »

SENTIMENTALÍSM, (2) sentimentalisme, s. n. 1. Tendință de a exagera rolul și valoarea sentimentelor, de a aprecia lucrurile (numai) din punct de vedere afectiv sau de a da în mod obișnuit precădere acestui criteriu. 2. Gest, atitudine, comportare de om sentimental. 3. Curent preromantic în literatură apărut la sfârșitul sec. XVIII ca o reacție împotriva clasicismului. – Din fr. sentimentalisme. Vezi definitia »