BĂRNÁCI, -E, bărnaci, -e, adj. (Reg.; despre culoarea feței și a ochilor, p. ext. despre oameni) Negricios, oacheș. – Magh. barnás. Vezi definitia »

cioci³ s.f. pl. (reg.) cârlige pentru prins rufele spălate pe sârmă sau frânghie. Vezi definitia »

îmblăcí (-iuri), s. n. – Unealtă agricolă, bătătoare. – Var. îmblătiu, mlăci, blăcie. Sl. mlatŭ, omlatŭ „ciocan, mai” (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Miklosich, Lexicon, 372; Cihac, II, 146; Conev 72; DAR), cf. bg. mlat. Fonetismul pare să indice o încrucișare cu sl. blŭčĭ(čĭ) „spin”, bg. vlačă „a scărmăna”. Der. de la bucŭlum (Gliuglea, LL, II, 21) pare imposibilă. – Der. îmblăti (var. îmblăci), vb. (a bate cerealele, cu îmblăciul pentru a le scoate semințele; a bate, a ciomăgi), din sl. mlatiti, cf. bg. mlatĭă; îmblătitor, s. m. (persoană care îmblătește); îmblăteală, s. f. (bătaie). Vezi definitia »

chiláci adj. și s.m. (reg.) băutor, bețiv. Vezi definitia »

CETNICI (‹ scr.) s. m. pl. 1. Nume dat participanților la lupta armată de partizani a popoarelor slave din Pen. Balcanică, în sec. 19, împotriva asupritorilor turci. 2. Nume însușit de membrii unei organizații de naționaliști din Iugoslavia care, în timpul celui de-al doilea război mondial, au luptat alături de hitleriști împotriva forțelor de eliberare națională. Vezi definitia »