Definita cuvantului concatenație
CONCATENÁȚIE, concatenații, s. f. 1. (Lingv.) Înlănțuire a elementelor vecine, în plan sintagmatic. 2. (Lit.) Înlănțuire retorică de anadiploze succesive; epiplocă. – Din fr. concaténation.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu concatenație
CINANTROPÍE s. f. monomanie în care bolnavul se crede transformat în câine. (< fr. cynanthropie) Vezi definitia »
HIPERPROSEXÍE s. f. (Psih.) Concentrare exagerată a atenției. – Din engl. hyperprosexia. Vezi definitia »
OOAPOGAMÍE s. f. dezvoltare a unui organism dintr-un gamet nefecundat. (< fr. ooapogamie) Vezi definitia »
piuăríe, piuăríi, s.f. (reg.) instalația de la piuă. Vezi definitia »
FOTOBACTÉRIE sf. bacterie fosforescentă. (< fr. photobactérie) Vezi definitia »