SOBÁR, sobari, s. m. Meseriaș care construiește sau repară sobe¹. – Sobă¹ + suf. -ar Vezi definitia »

ELECTROMUSCULÁR, -Ă adj. (despre fenomene electrice) care se produce în mușchi. (< fr. électromusculaire) Vezi definitia »

SCADENȚÁR, scadențare, s. n. Registru în care se înscriu termenele de plată ale polițelor. – Din it. scadenzario. Vezi definitia »

serdár (-ri), s. m. – 1. General turc, de cavalerie. – 2. (Mold.) Comandant militar de la frontiera Nistrului. – 3. (Munt.) Boier de rang mijlociu, primul din categoria lui, șeful armatei, inspector general al poștelor și comunicațiilor. – 4. În sec. XVIII-XIX, titlu nobiliar, boier de rangul al treilea, asimilat de Regulamentul Organic cu gradul de căpitan. – Var. sărdar. Tc. (per.) serdar (Roesler 603; Șeineanu, II, 319; Lokotsch 1851). – Der. serdăreasă, s. f. (nevastă de serdar); serdăresc adj. (de serdar); serdărie, s. f. (funcția de serdar); cîrcserdar, s. m. (în primele decenii ale sec. XIX, căpitan de jandarmerie rural), din tc. kirkserdar. Vezi definitia »

salinár, salinári, s.m. (înv.) persoană care muncea într-o salină; ocnaș, ocnar, ocnean. Vezi definitia »