PLURALÍSM s. n. 1. Concepție filozofică potrivit căreia lumea ar fi formată dintr-o pluralitate de realități de sine stătătoare, independente unele de altele. 2. Principiu al democrației care preconizează necesitatea existenței mai multor forțe social-politice (partide, sindicate, organizații religioase etc.) interpuse între membrii societății și putere, ca o condiție și o garanție a limitării puterii, a funcționării democrației. ♦ P. gener. Orice concepție care, într-un domeniu determinat, admite o multiplicitate de factori echivalenți, de principii etc. care nu pot fi reduse la unitate; stare de lucruri caracterizată prin existența acestei multiplicități. – Din fr. pluralisme. Vezi definitia »

COOPERATÍSM Sistem economic care atribuie un rol important cooperației. ♦ Curent în economie potrivit căruia regimul capitalist ar putea fi înlocuit cu un nou regim social-economic pe cale pașnică, prin generalizarea treptată a cooperației de consum; cooperativism. [Pron. co-o-. / < fr. cooperatisme]. Vezi definitia »

HIPERBOLÍSM s.n. Caracterul a ceea ce este hiperbolic; exagerare. [Cf. it. iperbolismo]. Vezi definitia »

COMPLEMENTARÍSM s.n. Teză fundamentală a empirismului logic, constând în așezarea alături, în cadrul aceleiași concepții, a două metafizici tradiționale în istoria gnoseologiei, empirismul și logicismul, prin reducerea fenomenului la percepții și a esenței la termenul în care și prin care se formează noțiunea. [Cf. fr. complémentarisme]. Vezi definitia »

FARISEÍSM s. n. fățărnicie, ipocrizie, prefăcătorie. (< fr. pharisaïsme) Vezi definitia »