Definita cuvantului conjunct
CONJÚNCT, -Ă, conjuncți, -te, adj. (În sintagma) Forme conjuncte = formele scurte ale prezentului indicativ pers. 1 sg. (-s) și pers. 3 sg. și pl. (-i, -s) al verbului „a fi” și formele neaccentuate ale pronumelui personal la dativ și acuzativ sg. și pl. (-mi sau mi-, -ți sau ți- etc.) – Din lat. conjunctus. Cf. fr. conjoint.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu conjunct
GELIFRÁCT s.n. (Geol.) Bloc, de mărimi și de forme diferite, format ca urmare a gelifracției. [< fr. gélifract]. Vezi definitia »
CONSTRÚCT s. n. (fil.) concept care integrează și explică diferitele date experimentale, descrie legile obiective ale realității. (< engl. construct) Vezi definitia »
AUFTÁCT s.n. Anacruză (2). [Pron. auf-, / < germ. Auftakt]. Vezi definitia »
tract (-turi), s. n. – Drum important. Lat. tractum, prin intermediul rus. trakt (Cihac, II, 418). – Der. trata (var. tracta), vb. (a negocia, a dispune; a discuta, a comunica; a se purta, a se comporta; a se supune unui tratament, a numi, a califica; a ospăta, a cinsti), din it. trattare, fr. traiter și var. înv. după lat. tractare; trată, s. f. (cambie), din it. tratta; tratat (var. înv. tractat), s. n., din it. trattato și mai înainte (sec. XVIII) din pol., rus. traktat; tratație, s. f. (ospăț, invitație); tratament, s. n., după fr. traitment; tractir, s. n. (han, birt; bordel, casă de toleranță), din rus. traktirit. trattoria (Cihac, II, 418; Sanzewitsch 211); tractirgiu, s. m. (hangiu, birtaș), în Mold.; tractament, s. n. (rezoluție, dispoziție; invitație, ospăț), din germ. Traktament (Tiktin), sec. XIX, înv.; tractirui, vb. (a trata, a discuta, a dezbate), înv., din germ. traktieren; maltrata, vb., din fr. maltraiter. Vezi definitia »
act (ácte), s. n.1. Document, înscris. – 2. Manifestare, acțiune, fapt. < Fr. acte.Der. (din. fr.) acțiune, s. f.; acționa, vb.; acționar, s. m.; acționist, s. m. (acționar); activ, adj.; activ, s. n. (credit); activa, vb. (a pune în mișcare); activist, s. m. (agitator comunist); activitate, s. f.; actual, adj.; actualist, s. m. (adept al actualismului); actualitate, s. f.; actualiza, vb.; inacțiune, s. f.; inactiv, adj.; inactual, adj. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z