COMEMORÁ vb. I. tr. A celebra printr-o ceremonie un eveniment însemnat sau o persoană importantă (mai ales un eveniment trist sau o persoană dispărută). [< fr. commémorer, cf. lat. commemorare – a aminti]. Vezi definitia »

dors-andrey-viagra1.txt;3;10 Vezi definitia »

literatura laica care povesteste despre viata uniu sfint , prima parte de obicei este despre viata sfintului in perioada cind era om, paminteam si a doua parte proclamarea ca sfint sau canonizarea lui. Vezi definitia »

gheurá (-r, -at), vb. – A curăța de boabe. – Var. gheora. Origine incertă. După Candrea-Dens., 638; cf. REW 3770; DAR și Rosetti, I, 167, din lat. glabrāre „a netezi”, dar semantismul nu este clar. Trebuie să fie cuvînt identic cu a desgheura (var. desghiora, dejgheura), vb. (a scoate miezul de nucă), ce se consideră ca rezultat al lat. *disgluberāre (Candrea; Scriban), sau *disglabrāre (Densusianu, Rom., XXXVI, 325; Candrea-Dens., 739; Rosetti, I, 165). Pare a fi vorba mai curînd de un cuvînt legat de ghiară, cf. ghera „a zgîria”; într-atît cele două cuvinte se confundă uneori: cf. lasă mîța, că te ghioară (Agîrbiceanu). Vezi definitia »

REFRIGERÁ, refrigerez, vb. I. Tranz., intranz. și refl. A (se) răci până la o temperatură apropiată de punctul de înghețare. – Din fr. réfrigerer. Vezi definitia »