scârbeluí, scârbeluiésc, vb. IV refl. (înv.) 1. a se întrista, a se supăra. 2. a se scârbi, a se dezgusta. Vezi definitia »

INSTRUÍ, instruiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) pregăti într-un domeniu; a învăța, a se cultiva. 2. Tranz. A pregăti ostașii în vederea însușirii teoriei și practicii militare. 3. Tranz. (Jur.) A cerceta, a ancheta, a analiza (culegând probe, mărturii). – Din fr. instruire, lat. instruere. Vezi definitia »

pucluí, pucluiésc, vb. IV (reg.) 1. (în construcții negative) a prididi, a răzbi, a aduce la capăt, a dovedi. 2. (în forma: puculi) a sta, a locui. 3. (în forma pucului) a fura. Vezi definitia »

VĂRUÍ, văruiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi o suprafață tencuită, lipită etc. a unui element de construcție cu un strat subțire de lapte de var (cu unele adaosuri); a spoi. – Var + suf. -ui. Vezi definitia »

VITRUÍ, vitruiesc, vb. IV. Tranz. (Reg., despre boli) A stoarce de puteri, a slei, a doborî. Vezi definitia »