RECOLTÁRE s.f. Acțiunea de a recolta și rezultatul ei; recoltat; (spec.) luare de sânge pentru analize etc. [< recolta]. Vezi definitia »

RICERCÁRE s.f. (Muz.) Compoziție instrumentală cu formă liberă în stil de contrapunct. [Var. ricercár s.n. / < it. ricercare]. Vezi definitia »

(despre rani,bube) care elimina puroi Vezi definitia »

REVENÍRE s.f. 1. Acțiunea de a reveni și rezultatul ei; întoarcere. 2. Operație de încălzire la temperaturi înalte și de răcire lentă a oțelului călit pentru a i se mări tenacitatea. [< reveni]. Vezi definitia »

PREDISPÚNERE, predispuneri, s. f. (Rar) Faptul de a fi predispus la ceva; p. ext. predispoziție, înclinare. – V. predispune. Vezi definitia »